Membrii Asociaţiei Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021

Primăria Municipiului Craiova
Lia Olguţa VASILESCU - Primar
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Consiliul Judeţean Dolj
Ion PRIOTEASA - Președinte
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Titlul de Capitală Culturală Europeană va veni să consfinţească o realitate pe care Craiova, veche cetate a artelor și știinţelor, o trăiește și o respiră zi de zi – și nu din vremuri mari recente, ci de veacuri întregi. 

Așezare străveche, ale cărei începuturi se confundă cu perioada de maximă înflorire a Imperiului Roman, Craiova și-a conturat, de-a lungul timpului, profilul unui însemnat centru economic și administrativ, dar și al unui bogat izvor cultural.

Dovadă a forţei creatoare care și-a găsit seva în aceste meleaguri stă o impresionantă galerie de personalităţi care și-au pus amprenta nobilă asupra valorilor perene ale umanităţii, construind renumele Craiovei și așezând-o pe blazonul culturii universale. 

Figuri titanice, prin dimensiunea operei și activităţii lor, și-au legat indisolubil numele de aceste locuri, unde s-au născut, au studiat sau au creat, dintre care amintesc un diplomat de talia lui Nicolae Titulescu, singurul om politic care a condus în două rânduri destinele Ligii Naţiunilor, un scriitor reputat precum Marin Sorescu, tradus în zeci de ţări ale lumii, savanţi precum Gogu Constantinescu şi Petrache Poenaru, dar şi părintele sculpturii moderne, inegalabilul Constantin Brâncuşi.

Dar nu trecutul bogat reprezintă principalul argument al Craiovei în demersul pentru obţinerea confirmării drept Capitală Culturală Europeană, ci prezentul unei vieţi culturale intense, materializată în multitudinea evenimentelor care atrag un public numeros, din întreaga regiune, în jurul unor reputate instituţii, cu profil european. 

Iar Craiova are ce le oferi tuturor celor care apreciază cultura autentică, sub toate formele ei de exprimare, graţie Teatrului Național „Marin Sorescu”, graţie Operei Române Craiova și Filarmonicii „Oltenia”, Bibliotecii Judeţene „Alexandru și Aristia Aman”, graţie Muzeului Olteniei și Muzeului de Artă.

Oraşul nostru s-a consacrat deja drept un reper important pe harta internațională a culturii, printr-o suită de manifestări de înaltă ţinută, care i-au consolidat prestigiul peste hotare; manifestări precum Festivalul „Shakespeare”, ce reunește teatre de renume din întreaga lume într-un regal al dramaturgiei, căruia i s-au adăugat evenimente mai tinere, dar cu ecouri la fel de puternice, precum Festivalul de Poezie „Mihai Eminescu”, care aduce la Craiova creatori de stihuri din zeci de țări, parte dintre ei aflaţi în antecamera Premiului Nobel pentru literatură. 

Istoria strălucită a Craiovei culturale și onoranta ei continuare în capitolul modern pe care urbea şi-l scrie în zilele noastre au determinat instituţiile publice din întreaga regiune să-şi dea mâna pentru susţinerea iniţiativei de obţinere a recunoaşterii europene. Un angajament pe care Consiliul Judeţean Dolj şi-l asumă cu aceeaşi convingere cu care a aşezat întotdeauna domeniul cultural în prim-planul preocupărilor sale. 

Astfel, în ultimii ani, s-au materializat proiecte de peste 20 de milioane de euro, pentru o mai bună punere în valoare a patrimoniului istoric, artistic şi arhitectural, pentru păstrarea şi promovarea tradiţiilor populare, eforturi pe care le-am întreprins pentru a oferi publicului larg o deschidere cât mai generoasă către actul de cultură.

Poate cea mai importantă contribuţie a noastră la zestrea culturală a Craiovei este „Centrul Constantin Brâncuşi”, integrat într-un veritabil complex expozițional, care mai cuprinde Muzeul de Artă. Proiectul prin care Consiliul Judeţean Dolj aduce un omagiu unuia dintre cei mai cunoscuţi sculptori ai lumii va fi, atât prin valoarea patrimoniului, cât şi prin arhitectura propusă, un punct turistic important pe harta Europei. 

Craiova, Capitală Culturală Europeană 2021, este, în definitiv, o invitaţie pe care o adresăm tuturor iubitorilor de frumos din lume de a veni să ne cunoască la noi acasă, de a descoperi acest fascinant tezaur, de a afla, până la urmă, ce l-a determinat pe un titan al sculpturii universale precum Constantin Brâncuși să afirme că aici „s-a născut a doua oară”.

 

Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova
Mircea CORNIŞTEANU - Manager
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Teatrul Naţional „Marin Sorescu” este principalul brand cultural al Craiovei, al Olteniei și unul din brandurile importante ale teatrului românesc. Proiecte de nivelul celui pe care l-am derulat de curând cu marele regizor Robert Wilson (spectacolul „Rinocerii” după piesa lui Eugen Ionesco), celui realizat împreună cu un alt regizor important american, Peter Schneider (spectacolul „Hot L Baltimore” de Lanford Wilson), nume cunoscute în toată lumea, după părerea mea pot aduce foarte multe puncte în această competiţie. Pentru că sunt de cel mai înalt nivel cultural posibil. Cum o contribuţie esenţială poate avea Festivalul Internaţional „Shakespeare”, ajuns la cea de-a IX-a ediție, care a reunit spectacole de referinţă ale Teatrelor „Globe” din Londra și „Vaghtangov” din Moscova, Teatrului Naţional din Beijing, ca și ale unor trupe din Africa de Sud, Ungaria, Lituania, Armenia, Ucraina și, bineînțeles, România.

Titlul de Capitală Culturală Europeană înseamnă o competiţie foarte strânsă. Din alte puncte de vedere, unele orașe concurente poate au atuuri mai mari. Dar, în orice caz, după ştiinţa mea şi în viitorul previzibil, ele nu au, din punct de vedere teatral, proiecte de asemenea nivel. Eu cred că șanse există pentru Craiova. Dar hai să ne conducem după principiul olimpic „nu contează să câştigi, ci contează să participi”. Cred că participarea noastră la acest proiect nu poate să facă decât bine Craiovei şi locuitorilor ei, care vor beneficia – indiferent de rezultat – timp de câţiva ani, de produse culturale mai multe şi, de ce nu, din ce în ce mai bune şi care se adresează unui număr din ce în ce mai mare de cetăţeni. Şi nu numai ai Craiovei, ci ai întregii Oltenii. Cred că merită să ne batem pentru asta! În ce mă priveşte, sunt gata să fiu alături de toţi cei care luptă pentru câştigarea acestui titlu.

 

Opera Română Craiova
Antoniu ZAMFIR - Manager
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

28 noiembrie 2013 este data naşterii Operei Române Craiova, ce a luat fiinţă ca demnă descendentă a Teatrului Liric „Elena Teodorini”. Această mult-dorită schimbare a titulaturii, justificată prin însăşi ponderea pe care spectacolele de operă o au în actualul repertoriu, a survenit ca o ridicare în rang şi ca o aliniere firească în rândul teatrelor de operă importante ale României.

Ea nu va diminua numărul spectacolelor de operetă, balet sau al musicalurilor pentru copii ce vor avea loc la Craiova şi nici nu va estompa memoria celebrei interprete Elena Teodorini. Aceasta va rămâne în continuare patroana spirituală a Operei Române Craiova, sub egida numelui său urmând a se desfăşura viitoarele ediţii ale Festivalului Internaţional „Elena Teodorini” şi ale Concursului Internaţional de Canto ˝Elena Teodorini˝.

În acest moment de răscruce al unui nou început, după ce Consiliul Local şi Primăria Municipiului Craiova au dat instituţiei noastre, pentru prima oară în istoria existenţei sale, adevărata sa identitate – prin adoptarea denumirii de Opera Română Craiova –, ne revine tuturor responsabilitatea de a gestiona cum se cuvine unul dintre cei mai importanţi poli culturali din zona Olteniei şi nu numai.

Se prea poate ca opera, în accepțiunea aşezământului cultural şi a genului distinct de spectacol, să nu fie condiţia sine qua non a existenţei noastre, dar cu siguranţă ea ne poate face mai buni, mai sensibili, ne poate ajuta să înţelegem mai bine adevărata valoare a culturii universale şi româneşti, ne va lărgi orizonturile şi ne va înfrumuseţa universurile.

Însă cel mai important beneficiu al existenţei sale este aşezarea unei solide pietre de temelie în formarea urmaşilor noştri, din punct de vedere cultural, spiritual şi uman. Cunoscut fiind deja faptul că oraşul nostru este un candidat important pentru titlul de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021, Opera Română Craiova se doreşte a fi în acest proiect o punte către lume, către viaţa muzicală internaţională, deschidere care, vreme de decenii, nu şi-a găsit ambianţa adecvată de abordare.

Bogata tradiţie culturală a acestor meleaguri impune căutarea unor noi modalităţi de promovare a valorilor muzicale, dar şi iniţierea unor acţiuni tot mai interesante şi originale, care să îmbogăţească existenţa noastră spirituală, conferind proiectelor artistice ample coordonate în contextul cultural european.

La început de drum, le dorim succes tuturor artiştilor care vor urca pe scena Operei Române Craiova, iar pe spectatorii noştri îi invităm să ne fie alături, pentru a crea împreună momente memorabile! Îmi exprim convingerea că doar într-o simbioză perfectă artist-spectator ne vom câştiga dreptul legitim de a deveni cu toţii cetăţeni ai unei Capitale Culturale Europene.

 

Filarmonica „Oltenia”
Vlad DRĂGULESCU - Filarmonica „Oltenia”
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Instituţie de prestigiu în peisajul muzical românesc, Filarmonica „Oltenia” din Craiova a fost fondată în anul 1904 și reorganizată prin decret regal în anul 1947. În prezent, activitatea artistică se desfășoară pe mai multe compartimente, cuprinzând Orchestra Simfonică, Orchestra de Cameră, Corala Academică și mai multe grupuri camerale, band-uri, symphonic jazz orchestra etc.

Singura instituţie autonomă de profil în regiunea Oltenia, excepţie făcând actualmente municipiul Râmnicu Vâlcea (prin înfiinţarea Filarmonicii „Ion Dumitrescu”), Filarmonica „Oltenia” a reușit să acumuleze în timp un capital de prestigiu cultural unanim apreciat atât în ţară, cât și în străinătate. Alături de celelalte instituţii artistice deosebit de importante pentru viaţa socială a Craiovei, Filarmonica Oltenia” promovează constant tradiţia interpretării creaţiilor muzicale de autentică valoare, în conformitate cu exigenţele actuale ale artei muzicale interpretative.

 

Teatrul pentru Copii și Tineret „Colibri”
Adriana TEODORESCU - Manager
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

În peisajul cultural al Craiovei, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” este şi devine unul dintre cele mai reprezentative spaţii de expresie artistică. Cu o existenţă de aproape şapte decenii, cu un specific atât de generos precum cel al congruenţei artei păpuşăreşti şi de animaţie, al poveştilor, al copiilor şi tinerilor, Teatrul „Colibri”, prin generaţiile sale de artişti, este deschizător de drumuri şi tendinţe estetice şi, deopotrivă, reper pentru instituţii similare din ţară. Este un teatru de repertoriu, dar foarte dinamic şi cu multe activităţi conexe.

De-a lungul anilor, Teatrul „Colibri” a reprezentat breasla şi ţara, onorând prin faima şi premiile câştigate încrederea comunităţii căreia îi aparţine. Palmaresul său nu se rezumă doar la diplome şi medalii, ci şi la capitalul imens de apreciere din partea publicului în faţa căruia joacă. Pentru că misiunea acestui teatru este motorul existenţei sale.

Contextul actual în care Teatrul „Colibri” este prezent pe scena artistică a Craiovei şi a ţării reprezintă oportunitatea de a dezvolta programe şi strategii culturale pentru toate categoriile de public, dar şi de a atrage spre zona artei copii şi tineri, artişti cu notorietate sau debutanţi, integrând astfel oraşul în circuitele turistice şi culturale care fac parte din acest uriaş mecanism de mobilitate naţional şi internaţional. 

Alături de celelalte instituţii culturale craiovene şi de partenerii instituţionali ai comunităţii, Teatrul „Colibri” contribuie decisiv la creşterea şi formarea omului cultural, acel om al mileniului trei.

 

Muzeul de Artă Craiova - Palatul „Jean Mihail”
Mihaela VELEA - Muzeograf
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021 este un proiect foarte ambiţios care mobilizează, nu doar la nivel de simplă adeziune, ci și de strategie, toate instituţiile importante ale orașului. Această candidatură „obligă” la mobilitate și la o efervescență a ideilor/proiectelor, deosebit de benefică pentru orașul nostru. Craiova poate fi angrenată într-un alt tip de circuit european, ce aduce după sine o vizibilitate fără precedent. Rezultă de aici o serie întreagă de  beneficii directe, imediat măsurabile, dar, nu în ultimul rând, un important plus de imagine, cu efecte ce vor fi evidente în timp. 

Este binecunoscut faptul că în Craiova s-a investit mult în ultimii ani, în special în conservarea și restaurarea celor două muzee, Muzeul de Artă și Muzeul Olteniei, clădiri de patrimoniu cu mare valoare în istoria locului, dar și în infrastructură ori într-o anume împrospătare a imaginii orașului. Craiova este un oraș viu, care vrea să evolueze, iar înscrierea pentru titlul de Capitală Culturală Europeană  vine firesc în definitivarea acestui deziderat.  Să nu uităm că statutul de capitală culturală construiește, pune în funcțiune un angrenaj complex care aduce numeroase mecanisme de dezvoltare întregii comunităţi, dar mai ales o  focusare și valorizare în spațiul mai larg european. Craiova are șansa să devină un oraș de interes. Pentru asta se impune, în primul rând, o acțiune proprie de analiză și revalorizare. Este un proces complex de înțelegere a unei identităţi culturale ce nu a rămas încremenită în timp, ci are puterea să se  transforme fără a suferi o degradare a substanţei.

Muzeul de Artă Craiova susţine proiectul „Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021”. Comunitatea din Craiova are astfel șansa să își înţeleagă mai bine rădăcinile, să revadă dintr-o nouă perspectivă spaţiul căruia aparţine și să se solidarizeze într-un gest comun pentru a dezvălui tuturor esenţa și energiile acestui loc. Să nu uităm că celebrul Brâncuși spunea: „La Craiova m-am născut a doua oară”.

 

Muzeul Olteniei din Craiova
Dr. Florin RIDICHE - Manager
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Câştigarea de către municipiul Craiova a titlului de Capitală Culturală Europeană va reprezenta pentru Muzeul Olteniei o excelentă oportunitate pentru promovarea bogatului patrimoniu istoric, arheologic, etnografic şi de ştiinţele naturii pe care această instituţie îl deţine şi îl gestionează. Având în vedere faptul că, în mod normal, municipiul Craiova nu se află într-o zonă geografică cu un mare potenţial turistic de agrement, câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană, în anul 2021, va spori în mod absolut, natural, fluxul mare de turişti-vizitatori, în principal români, dar şi străini. 

Acest lucru va determina importanta instituţie muzeală din Bănie la realizarea unor proiecte culturale de înaltă ţinută. Prioritară va fi iniţierea a cât mai numeroase expoziţii temporare de calitate din punct de vedere ştiinţific, cultural şi muzeistic, în cadrul cărora va deveni absolut obligatoriu o expunere superioară, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, a pieselor de patrimoniu cultural deţinute. Acest lucru va fi mai mult decât binevenit şi în contextul investiţiilor în cultură realizate de Consiliul Judeţean Dolj în anii din urmă şi nu dorim să amintim decât reabilitarea celor trei secţii ale Muzeului Olteniei – Istorie-Arheologie, Etnografie şi Ştiinţele Naturii – şi reabilitarea Muzeului de Artă.

De reţinut este şi faptul că un asemenea titlu dobândit de municipiul nostru ne obligă la o promovare activă a culturii la nivel local, regional, naţional şi internaţional, ceea ce poate avea drept consecinţă o colaborare strânsă cu instituţii similare din ţară şi străinătate. În aceste condiţii, Muzeul Olteniei poate cointeresa multe alte muzee, instituţii culturale şi ONG-uri care vor dori să se promoveze la Craiova, prin diverse proiecte şi activităţi culturale. În aceste condiţii, vom contribui la creşterea prestigiului Muzeului Olteniei ca instituţie muzeală de referinţă pe plan naţional şi european, dar şi al autorităţilor, precum Consiliul Judeţean Dolj, ca şi susţinători şi investitori – morali şi financiari – în cultura şi arta doljeană.

Alături de expoziţii care reprezintă activitatea principală a Muzeului Olteniei, organizarea de conferinţe şi simpozioane ştiinţifice naţionale şi internaţionale, târguri tradiţionale, saloane specifice şi ateliere interactive diversificate va fi la fel de importantă în anul 2021, acestea reprezentând componentele principale în asigurarea efervescenţei culturale ce o poate oferi un muzeu într-un asemenea context. 

 

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”
Dr. Lucian DINDIRICĂ - Manager
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Proiectul „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021” reprezintă o provocare pe cât de onorantă, pe atât de angajantă. În acest scurt interval scurs de la înscrierea Craiovei în această competiţie m-am preocupat în mod deosebit de acţiunile, programele și activităţile pe care biblioteca – pion de bază în acest efort comun – le oferă craiovenilor. Ideea participării într-o întrecere atât de nobilă mi-a apărut, pe de o parte, drept o oportunitate fantastică pentru instituţia noastră, care astfel realizează un fin acord cu normele și exigențele valabile la nivel european, iar pe de altă parte o ocazie extrem de rară, unică aș spune, pentru orașul nostru, care are posibilitatea atragerii unor importante fonduri spre cultură, care poate câștiga enorm în vizibilitate și prestigiu. 

Pentru cetăţenii Craiovei, dar și pentru toţi ceilalţi indivizi care nutresc gânduri de bine faţă de urbea noastră, râvnirea titlului de Capitală Culturală Europeană este o confirmare a faptului că instituţiile de profil se preocupă de felul în care își petrec timpul liber, încercând să le asigure tuturor accesul la actul cultural. Perspectiva unui nou an pe parcursul căruia evenimentele culturale vor ieși în stradă, un an punctat de numeroase evenimente și manifestări de profil, este pe gustul tuturor, prinde contur în mintea fiecăruia dintre noi. 

 

Casa de Cultură „Traian Demetrescu”
Lector univ. dr. Cosmin-Ionuţ DRAGOSTE - Manager
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Proiectul „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021” are anvergura unei provocări de mare amplitudine, menite să pună în valoare, la nivel european şi mondial, contextul valoric local şi zonal, să construiască punţi viabile şi durabile, să eficientizeze plurivalent dialogul constructiv multi-, inter- şi transcultural. Este un efort acribic şi susţinut, cu inserţii masive şi de durată pe toate palierele socio-culturale şi profesionale, presupunând capacitarea şi activarea de resurse şi angrenarea acestora într-o perspectivă unitară, coerentă şi cu strategii multiple de focalizare vectorială. 

Obţinerea unui asemenea titlu onorant pentru urbea noastră reprezintă nu doar recunoaşterea importanţei semnificaţiei culturii locale şi zonale în noul context globalizant, revitalizarea şi repoziţionarea modelelor culturale perene, ci presupune beneficii de relevanţă majoră în dezvoltarea şi modernizarea oraşului şi a regiunii, racordarea eficientă la tipologia asumată de cadrul european, impulsionarea creativităţii în toate domeniile de activitate. Este o recunoaştere şi o confirmare a unor strategii de impunere culturală, economică, socială, a implementării corecte a acestora.

Casei de Cultură „Traian Demetrescu”, prin profilul specific al activităţii acesteia, îi revine rolul de a propune o diversificare a mecanismelor culturale la scară locală, regională, naţională şi internaţională, o sporire a coeziunii interculturale şi interetnice, precum şi găsirea de modalităţi inedite de impunere axiologică, crescând importanţa participării beneficiarilor culturali la actele socio-culturale, a transformării acestora din beneficiari în actanţi, prin deplasarea accentului pe modalitatea integrativă activă.

 

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj
Amelia-Loredana ETEGAN - Manager
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Instituţia Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, înființată în urmă cu aproape 60 de ani, este și astăzi, la fel ca la debut, motorul în cercetarea, culegerea, arhivarea, transmiterea şi promovarea elementelor de cultură tradiţională din judeţul Dolj, precum şi pentru punerea în valoare a creaţiei contemporane a spațiului de care ne ocupăm. 

Activitatea Centrului, cunoscut cândva drept Casa Creației sau Centrul Creaţiei Populare Dolj, a vizat în special conservarea tradiţiilor şi valorilor perene ale culturii populare, apărarea lor împotriva tendinţelor de poluare şi degradare, dezvoltarea tradiţiei într-o lume modernă, stimularea procesului de creaţie populară în toate genurile artistice, dar și promovarea prin mijloace media, tipărituri, astăzi prin intermediul internetului, a creatorilor şi performerilor tradiţiei şi creaţiei populare autentice. 

Niciodată Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj nu a neglijat demersurile de iniţiere, de organizare sau de sprijinire a manifestărilor cultural-artistice din mediul rural și conectarea acestora cu mediul urban. Așa cum am spus întotdeauna, important este aportul la păstrarea identităţii noastre locale și naţionale, rădăcinile fiind acelea care vor reuși să ne contureze imaginea și să demonstreze că unicitatea în diversitate va prezenta întotdeauna interes. 

Deloc de neglijat este să ne mobilizăm pentru un ţel așa cum este Craiova Capitală Culturală Europeană 2021, întrucât importanţi sunt pașii și evoluția, drumul până acolo demonstrând capacitatea noastră de a ne remarca prin forţe proprii păstrând nealterate valorile noastre locale.

 

Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” din Craiova
Oana BICĂ - Manager
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Proiectul „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021” este şansa noastră la o dezvoltare fără precedent, din toate punctele de vedere, nu numai cultural, ci şi turistic, economic, urbanistic şi regional, pentru că acum, după cum ştiţi, Craiova candidează pentru Oltenia. 

Desemnarea Craiovei drept Capitală Culturală Europeană pentru 2021 ar însemna o vizibilitate mai mare pe plan european. Este şansa oltenilor de a se face cunoscuţi prin cultura lor. Mai ales acum, în plin proces de globalizare, cultura naţională este foarte importantă, iar păstrarea identităţii naţionale se realizează în primul rând prin folclor. Marea majoritate a cetăţenilor străini apreciază folclorul românesc şi îl consideră cartea noastră de vizită. Dar ei nu ştiu să facă diferenţa între folclorul autentic şi falsurile promovate sub marca folclorului.  În acest context, Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, care este un veritabil reper al folclorului românesc autentic, are un rol extrem de important, contribuind decisiv la promovarea brand-ului de regiune şi demonstrând, încă o dată, că transmiterea creației populare printr-un repertoriu bogat şi variat este o datorie de suflet pentru olteni.

Dacă are şanse Craiova să câştige? Mai mult decât atât, Craiova are toate atuurile pentru  a câştiga: instituţii de cultură de renume, festivaluri naţionale şi internaţionale,  muzee, centrul vechi care, acum, este în plină reabilitare şi care va atrage un număr mare de turişti când va fi restaurat.  Și m-am referit aici numai la Craiova, dar să nu uităm că în această competiţie suntem singurii care candidăm la nivel regional, ceea ce pentru Uniunea Europeană este un element extrem de important. 

 

Universitatea Craiova
Prof. univ. dr. Dan Claudiu DĂNIŞOR - Rector
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Implicarea activă şi susţinută a Universităţii din Craiova în proiectul „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021” este motivată de o îndelungată şi frumoasă tradiţie în care forul nostru academic trăieşte sinergic cu marea comunitate care i-a dat viaţă şi pe care o reprezintă emblematic.

Craiova este un centru universitar care pulsează nu doar în inima Olteniei, căci, în mai puţin de şapte decenii de existenţă, Universitatea din Craiova a reuşit să fie cartografiată pe marea hartă a universităţilor europene, astăzi fiind un adevărat creuzet al formării şi ştiinţifice, profesionale şi spirituale a peste 20.000 de studenţi, îndrumaţi cu competenţă, profesionalism şi generozitate intelectuală de o comunitate academică de aproximativ 1.000 de cadre didactice. Universitatea din Craiova, prin programele sale operaţionale şi strategice, dovedeşte că este pe deplin conştientă de faptul că menirea sa este de a contribui în mod activ la dezvoltarea durabilă prin furnizarea unor programe educaţionale de calitate, prin dezvoltarea cercetării aplicative, prin inovare şi transfer de inovare, prin satisfacerea nevoilor curente de adaptare rapidă şi eficientă la mediul economic şi cultural la nivel internaţional.

Rezultatele obţinute până acum consfinţesc şi perenizează aşadar o realitate, o nouă paradigmă în care educaţia nu mai înseamnă doar transferul de cunoştinţe şi abilităţi, ci dezvoltarea autonomiei cognitive şi comportamentale, coeziunea şi mobilitatea socio-profesională, învăţământul superior devenind o zonă în care instituţiile, oraşele şi ţările interrelaţionează, o zonă de competiţie între economiile şi sistemele de învăţământ performante. Parteneriatele durabile şi de anvergură, vocaţia internaţională şi dinamismul Universităţii din Craiova prin numărul mare de parteneri Erasmus şi de colaboratori instituţionali de pe patru continente, exemplele de bună practică pe care le oferă sunt atribute ale unei universităţi europene... într-o Capitală Culturală Europeană a secolului XXI. 

 

Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române
Cezar AVRAM - Director
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” este o instituţie bugetară cu capital de stat, înfiinţat prin hotărârea Prezidiului Academiei Române din 29 decembrie 1965, cu domeniile de specialitate, conform clasificării UNESCO: Antropologie, Ştiinţe economice, Istorie, Lingvistică, Ştiinţa artelor şi literelor, Sociologie, Filozofie.

Având în vedere misiunea ştiinţifică a Institutului axată pe cercetarea bogatului tezaur arheologic, istoric, filologic, filosofic, lingvistic şi etnografic al Olteniei şi a conexiunilor cu ariile geografico-culturale învecinate, româneşti, balcanice şi europene, poate contribui la promovarea valorilor materiale şi spirituale ale Craiovei, centrul administrativ şi politic al Băniei Olteniei, al regiunii istorice Oltenia, al judeţului Dolj, oraş care vizează obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană.

Institutul dispune de un colectiv format din specialişti în domeniile aferente, doctori în ştiinţe socio-umane. Prin studiile, volumele şi monografiile publicate, prin simpozioanele organizate şi colaborările cu institutele Academiei Române, universităţile din ţară şi străinătate, precum şi cu institutele academiilor din ţări precum Franţa, Italia, Spania, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Rusia, Polonia colectivul de cercetători al Institutului se poate implica activ în susţinerea demersului autorităţilor locale, în îmbunătăţirea şi consolidarea programului privind desemnarea oraşului drept Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Cercetările vizând epoca fierului, epoca geto-dacă, daco-romană, urmărindu-se integrarea în zona sud-est europeană şi europeană din punct de vedere cultural, cele referitoare la istoria socială a elitelor din Oltenia (boierimea, funcţionarii bancari, administraţia domeniilor Coroanei Regale, rezidenţii regali), la istoria evoluţiei proprietăţii din Evul Mediu până în perioada contemporană, istoria socio-urbană a Craiovei în special şi a Olteniei în general, istoria influenţelor culturale reciproce din zonă, descrierea instrumentelor de lucru în domeniile toponimiei şi onomasticii, precum şi reliefarea specificului etnografic şi geografic-cultural (practici tradiţionale, sărbători populare, calendarul creştin, schimbările de mentalitate din mediul urban etc.) permit promovarea şi susţinerea devenirii Craiovei drept Capitală Culturală, atât în faţa partenerilor Institutului, cât şi a opiniei europene în general, a factorului decizional în special.

Susţinerea acestui demers este edificată şi de implicarea cercetătorilor în programele de cercetare din ţară şi străinătate, în programele doctorale şi postdoctorale cu finanţare europeană, precum şi de atestarea competenţei personalului de către cele 24 de premii naţionale şi internaţionale, dintre care 12 ale Academiei Române. De asemenea, un demers foarte important în acţiunea noastră îl constituie şi editarea sub egida Institutului a Dicţionarului localităţilor din regiunea Oltenia în general, şi Dicţionarul Craiovei, Istoria Craiovei, Bisericile Craiovei, Personalităţile Craiovei, Monumentele Craiovei în special.

 

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj
Dan LUPESCU
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Însemnătatea proiectului este, indiscutabil... capitală! 

Ca director al instituţiei ce reprezintă Ministerul Culturii în teritoriu, sunt mândru de o asemenea iniţiativă. Pentru municipiul Craiova – dintotdeauna capitală de suflet a oltenilor de pretutindeni! –, efectele vor fi cu mult mai benefice decât ne putem imagina. Ar însemna, printre multe altele, reaşezarea pe harta culturală a Terrei a localităţii despre care sculptorul esenţelor primordiale, Constantin Brâncuşi, spunea că aici s-a născut a doua oară. Şi adăuga: ,,Viaţa mea a fost un lung şir de minuni… Cea dintâi: Craiova!”.

Brandurile de țară care se cheamă Brâncuşi, Arghezi, Macedonski, Sorescu, Păunescu ori Gogu Constantinescu, Henri Coandă, Ştefan Odobleja sau Ciocârlia, Căluşul Oltenesc, Teatrul Naţional – Craiova Shakespeare Festival, Domeniul Coroanei de aici izvorât-au şi de aici curg întru veşnicie. Este unul dintre motivele pentru care Craiova va câştiga întrecerea cu celelalte pretendente din România!
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj se poate implica susţinând acest magistral proiect Craiova Capitală Culturală Europeană, prin asistenţă de specialitate şi cofinanţarea, din venituri proprii/extrabugetare, a proiectelor legate strict de patrimoniul cultural naţional, european, mondial. 

 

Casa de Cultură a Studenţilor din Craiova
Ionuţ DUMITRACHE - Director
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Activităţile studenţeşti sunt unul dintre principalele barometre ale vieţii culturale a unui oraş – ba chiar a regiunii pe care un centru universitar o deserveşte prin tradiţie.

La nivelul Olteniei, Casa de Cultură a Studenţilor din Craiova este, prin însăşi destinaţia sa, o instituţie care poate interpreta acest barometru. Şi, din acest punct de vedere, putem spune fără teama de a greşi că, fără proiectul „Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021”, oferta culturală a Băniei pentru studenţii care aleg să vină aici s-ar fi situat la cote de minim istoric.

Studenţia este una dintre perioadele cele mai efervescente ale vieţii, iar curiozitatea şi entuziasmul tinerilor studenţi sunt factori care se cer satisfăcuţi, într-o formă sau alta, de comunitatea locală. 
Oricare dintre noi îşi poate aduce aminte că studenţia nu se rezumă şi nici nu se poate rezuma la studiu, nevoile educaţionale convenţionale ale tinerilor trebuind să fie completate cu activităţi extra-curriculare, culturale, creative, de socializare.

Prin proiectul „CCCE 2021” pot fi realizate obiective care depăşeau posibilităţile oricăreia dintre instituţiile partenere. Suntem conştienţi că, de una singură, Casa de Cultură a Studenţilor nu ar putea să acopere nevoile culturale ale studenţilor din centrul universitar Craiova. Complexitatea şi dinamismul acestor nevoi obligă la parteneriate între diversele instituţii locale, iar ocazia de a face parte dintr-un proiect cu obiective atât de generoase, aşa cum este „CCCE 2021”, era de neratat.

Studenţii nu trebuie însă priviţi doar ca un public consumator al activităţilor culturale. Prin însăşi natura ei, cultura este un fenomen de interacţiune, un perpetuum mobile al creativităţii, spiritualităţii şi cunoaşterii, aşa încât orice individ care-şi deschide spiritul către activităţi culturale devine parte activă a fenomenului spiritual de ansamblu.

Cu atât mai mult, studenţii din centrul universitar Craiova, începând poate cu cei care deja frecventează cercurile şi formaţiile Casei de Cultură a Studenţilor, pot fi parte activă a unei Capitale Culturale Europene. Dacă, din punct de vedere demografic, studenţii reprezintă aproximativ 10 la sută din populaţia Craiovei, din punctul de vedere al aportului cultural ei pot reprezenta mult mai mult. Desigur, este imposibil să cuantifici şi să măsori în cifre cultura, însă nu e greu de intuit că, pe măsură ce li se oferă şanse pe care nu le-au avut până acum, studenţii se pot dovedi un factor esenţial în atingerea scopurilor proiectului „CCCE 2021”.

Pentru toate acestea, Casa de Cultură a Studenţilor din Craiova este mândră să fie unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei „Craiova Capitala Culturală Europeană 2021”, un proiect care poate schimba pe termen lung percepţia locuitorilor asupra culturii, asupra nevoii de activităţi culturale şi asupra beneficiilor pe care emoţia culturală le poate aduce în toate celelalte aspecte ale vieţii noastre: educaţie, turism, economie. Un oraş viu din punct de vedere cultural nu va fi niciodată un oraş sărac – din niciun punct de vedere! – iar studenţii şi tinerii Craiovei pot fi scena turnantă a transformării Craiovei într-o Capitală Culturală Europeană.

 

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Dolj
Prof. Georgică BERCEA-FLOREA - Inspector Şcolar General
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Inspectoratul Școlar al Judeţului Dolj promovează strategia şi politicile Ministerului Educaţiei Naţionale la nivelul judeţului şi are rolul de coordonare interinstituţională şi comunicare strategică între acesta şi unităţile de învăţământ. Inspectoratul școlar asigură calitatea procesului educaţional şi a realizării șanselor egale în educaţie, sprijină dezvoltarea instituţională a unităţilor de învăţământ în vederea consolidării autonomiei acestora în condiţii de competiţie, în conformitate cu standardele naţionale. Activitatea instituţiei are ca obiectiv principal asigurarea condiţiilor optime desfășurării procesului instructiv-educativ şi se concretizează prin implementarea în teritoriu a hotărârilor, deciziilor şi măsurilor elaborate pe plan naţional, receptarea lor corectă în sistem şi intervenţia oportună pentru înfăptuirea acestora. 

În același timp, colaborarea cu membrii comunităţii reprezintă un deziderat asumat de instituţia noastră. Prin toate acţiunile întreprinse avem în vedere dezvoltarea armonioasă a beneficiarilor direcţi ai serviciilor noastre, elevii, precum şi integrarea lor cu succes pe piața muncii şi ca cetăţeni activi ai unei societăţi în continuă schimbare. 

Aşadar, complexitatea, rolul şi locul Inspectoratului şcolar sunt unele de maximă importanţă la nivel judeţean, iar colaborarea cu celelalte instituţii se impune de la sine. Implicarea sa şi a unităţilor de învăţământ în cadrul proiectului „Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021” presupune participarea, organizarea şi derularea unor activităţi culturale pentru atingerea obiectivului comun. Alături de ceilalţi parteneri se implică permanent în activităţile proiectului, atât prin intermediul unităţilor de învăţământ craiovene, cât şi prin participarea unui impresionant număr de cadre didactice şi elevi la evenimentele de promovare organizate. 

Inspectoratul Școlar al Judeţului Dolj este reprezentat de o echipa tânără, competentă şi performantă, dornică să impună un ritm alert şi o nouă mentalitate, care susţine proiectul şi are convingerea că toate ţintele propuse vor fi atinse. Conștienţi de menirea şi responsabilităţile noastre, credem cu tărie în puterea exemplului şi suntem convinși că toleranţa şi spiritul deschis, comunicativ, empatic sunt atribute definitorii ale dascălului european pe care îl promovăm pentru a forma mintea şi caracterul celor care vor trăi într-o Craiovă – Capitală Culturală Europeană. Pentru urbea noastră, ca de altfel pentru întreaga Oltenie, atingerea acestui deziderat ar reprezenta un punct de cotitură în istoria modernă a întregii regiuni. Totodată, câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană va însemna continuarea dezvoltării economice, culturale şi urbanistice, în acelaşi timp cu reconfirmarea şi reaşezarea Cetăţii Banilor pe harta localităţilor de importanță majoră la nivelul Europei.

Fii ai Cetăţii, noi, reprezentanţii Inspectoratului Școlar al Judeţului Dolj, credem în acest proiect de mare anvergură şi privim viitorul urbei noastre cu speranţă. CRAIOVA, oraş multisecular în care istoria se îmbină perfect cu modernitatea, îşi merită pe deplin titlul de CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ – 2021!

 

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Craiovei
Gabriela FIRU
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Viaţa religioasă, cu sfintele lăcașuri de cult, evenimentele liturgice și tradiţiile bisericești reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de pe agenda oricărui turist, niciun ghid ori agendă de călătorie nefăcând abstracţie de spiritualitatea unui popor. Dorinţa de a cerceta locurile sfinte crește cu atât mai mult cu cât acestea și-au legat pentru totdeauna numele de istoria și cultura unei zone geografice.
Oltenia se numără printre meleagurile românești binecuvântate de Dumnezeu cu biserici și mănăstiri seculare care dau mărturie despre trecutul glorios al înaintașilor, despre faptele de vitejie ale unor domnitori de seamă ai ţării, despre jertfa pentru credința străbună și pentru graiul românesc.

Biserica „Madona Dudu” din Bănie, Mănăstirile Tismana din Gorj ori Hurezi din Vâlcea alături de procesiunile religioase și oamenii aleși de Dumnezeu să vorbească despre întoarcerea la credință sunt câteva dintre motivele pentru care tot mai mulţi pelerini își îndreaptă pașii către această parte a Europei care merită cu prisosinţă să aibă Craiova drept capitală culturală.

Arhiepiscopia Craiovei sprijină educația și cultura începând de la copii, pe care îi învaţă încă de mici ce înseamnă educaţie, credinţă, cultură. Astfel, prin centrele sociale pentru copii ale Bisericii din Oltenia, se încearcă prevenirea abandonului școlar, iar aici sute de copii care provin din familii dezavantajate social sunt ajutați de specialiști, pentru a duce o viață mai bună. Nu doar cei mici primesc un sprijin, ci în aceeași măsură adulții și bătrânii care, în centrele sociale aflate în grija Bisericii, găsesc, pe lângă  suport material, o alinare pentru suferinţele pe care le au.

Prin Biroul de învăţământ, catehizare și activităţi cu tineretul, Arhiepiscopia Craiovei a dezvoltat o serie de programe culturale, printre care numeroase simpozioane de folos tinerilor, iar Mănăstirea Tismana din judeţul Gorj a găzduit importante simpozioane naționale și internaționale care au reunit personalităţi din domeniul cultural, organizate cu sprijinul Facultăţii de Teologie din Craiova.

Toate acestea așteaptă să vă împărtășiți de bucuria descoperirii unei vieţi împlinite… a cercetării tainei lucrării lui Dumnezeu în om, istorie și cultură.

 

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Dolj
Alina IONESCU - Director
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

Proiectele implemntate de Direcţia Judeţeană pentru Sport și Tineret Dolj – instituție care, în conformitate  cu  prevederile legale, asigură aplicarea politicii guvernamentale în domeniul tineretului şi sportului, pe plan local – vizează: participarea civică și voluntariatul, dezvoltarea personală şi organizaţională, dezvoltarea aptitudinilor tinerilor în domeniul artistic şi descoperirea și promovarea tinerilor talentați.

Una dintre preocupările prioritare ale DJST Dolj este şi creşterea consumului cultural în rândul tinerilor, fapt materializat în iniţierea şi implementare de proiecte culturale. Unele de mare impact, precum „Five o’clock”, „OlteniaStar”, „Moştenire vie” şi „Competiţia Tinereţii”, au urmărit să dezvolte la tinerii craioveni creativitatea, curajul, spiritul de echipă, talentul artistic, aptitudinile oratorice, patriotismul. Pe de o parte, aceste proiecte au promovat patrimoniul cultural al Craiovei şi valorile culturii populare în rândul tinerilor, iar pe de altă parte au oferit oportunitatea tinerilor talentaţi să fie descoperiţi, promovaţi şi să se poată manifesta pe plan artistic. 

Prin înscrierea Craiovei în competiţia pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021, tinerii au posibilitatea să îşi îmbunătăţească cunoştinţele legate de bagajul cultural al Craiovei, dezvoltându-şi astfel sentimentul de mândrie că locuiesc într-un oraş cu valori culturale solide.

 

 

Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Craiova
Cătălin DAVIDESCU - Vicepreședinte
Opinie proiect

Click imagini pentru vizualizare

S-a vorbit mult de-a lungul anilor despre o Craiovă agricolă, apoi de o alta industrială și sportivă. Iată, a venit timpul să vorbim acum despre un oraș cultural. Este o dimensiune pe care o câștigi greu, cu eforturi, dar mai ales cu convingeri. Nu este ușor să schimbi tradiţia unui loc, nu este nici imposibil. Este nevoie de multă răbdare, perseverență și determinare. O asemenea schimbare la faţă trebuie să întrunească în primul rând acordul concitadinilor, dar și susţinerea unor instituţii, personalităţii care pot provoca evenimente cu adevărat importante în zonele lor de expertiză.

Uniunea Artiștilor Plastici este una dintre cele mai vechi asociaţii profesionale din Craiova. De mai bine de un secol aici a activat – independent sau sub formă asociativă – un important nucleu de artiști profesioniști care au alimentat spaţiul artistic naţional, dar și internaţional, cu nume sonore de a căror notorietate suntem mândri. Este suficient să menţionăm câteva, precum Theodor Aman, Constantin Brâncuși, Ion Țuculescu, Eustaţiu Stoenescu, Constantin Baba, Noche Crist (Maria Nicola Olga Ioan) – aproape necunoscută în România, dar cu o faimă bine consolidată în S.U.A. și Canada, sau Aurel Bauh – care și-au asumat și afirmat originea craioveană. Același lucru este valabil și pentru trecutul nostru apropiat sau pentru prezent. Nume precum Florin Mitroi, Șerbana Drăgoescu, Eustaţiu Gregorian, Viorel Penișoară Stegaru, Nicolae Alexi, Aurel Bulacu, Mihail Trifan, Marcel Voinea, Sorin Novac, Ioana Bătranu, Cosmin Paulescu, Alexandru Niculescu, Cătălin Petrișor, enumeraţi la întâmplare, sunt doar câţiva dintre artiștii născuți aici a căror operă a reușit să traverseze nu doar graniţa Olteniei, ci și a țării.  Este de datoria noastră să îi facem cunoscuţi acasă, să le oferim locuitorilor acestui spaţiu motive, exemple de artiști pe care să și-i asume cu mândrie.

Știu că nu este un lucru ușor de înfăptuit. Este însă pentru prima dată când există dorinţa afirmată de a construi imaginea acestui oraș, o imagine nouă pe care – trebuie să fim sinceri – Craiova nu a avut-o, dar o merită și o poate avea.

De aceea nu pot, sau nu mai pot, să fiu de acord cu celebra butadă a lui Nichifor Crainic, deși a fost gustată în epocă, aceea că „în Craiova nu se vine, din Craiova se pleacă”. Chiar dacă ea conţinea un sâmbure de adevăr, și îl conţinea, este în puterea noastră, a craiovenilor, ca el să-și piardă conţinutul într-un viitor foarte apropiat.

 

Evenimente

Clubul agenţiilor de voiaj

Obiectivul general al Clubului Agenţiilor de Voiaj îl constituie sprijinirea autorităţilor locale şi a instituţiilor de cultură din Craiova şi din regiunea Oltenia pentru dezvoltarea şi promovarea turismului cultural.

Parteneri media