Craiova, capitala culturală a oltenilor

Mi-am găsit drumul spre infinit, am jucat şi regizat la Hollywood, am fost domnitor, erou, boier, haiduc, am băgat spaima-n Pazvante Chioru, am inventat stiloul, am fost primul care a folosit betonul-armat la construcţia clădirilor din România. Sunt savant, artist, cărturar, agricultor, om politic, demnitar, olar, aviator, negustor, mecena. La fotbal intrai primul în Cupele Europene, iar una-i o iubire alb-albastră, fără pereche în Ţara Românească. Făcui din Craiova primul oraș din ţară alimentat cu curent electric pe bază de motoare cu combustie internă. Născui bancurile cu oltenii, făcui haz de necaz, și-i poftii pe toţi s-o facă. Eu sunt Nea Mărin, cel mai iubit dintre români. Sunt patrimoniu cultural viu. Eu, olteanul din ţinutul prazului și de pretutindeni. Locuiesc în Oltenia, eterna terra nova. Capitala mea e Craiova, oraș de văzut, de trăit, de povestit. 

Oameni

E inima Olteniei, pământ binecuvântat cu oameni frumoşi, veseli, inimoși și talentaţi, cu locuri de poveste, istorii încărcate de tâlc și semnificaţii ce-au fost duse de Olt, de Jiu, s-au contopit cu Dunărea, ce pun şi astăzi în valoare personalitatea ţinutului din care au ţâşnit Mihai Viteazu şi Constantin Brâncuşi.

Ş-apoi aici s-au născut ori s-au şcolit, au trăit, au creat şi s-au lipit pentru totdeauna de sufletele oamenilor de pretutindeni: Eugen Ionesco, Marin Sorescu, Corneliu Baba, Amza Pellea, Maria Tănase, Jean Negulescu. Şi tot aici, în galeria oltenilor însemnaţi sunt Mircea cel Bătrân, Theodor Aman, Nicolae Bălcescu, Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu şi Ecaterina Teodoroiu.

Istorie

Toate drumurile Olteniei duc spre vestita Cetate a Banilor, cea cu rădăcini în Pelendava geto-dacică, atestată documentar la 1475 într-un hrişov al voievodului Laiotă Basarab. Şi-a bifat capitole decisive în istoria românilor. Oraşul îşi leagă şi azi numele de domnitorul Mihai Viteazu, Marele ban al Craiovei, şi a jucat rolul de capitală a Ţării Româneşti, a renăscut din propria-i cenuşă după atacurile cetelor lui Pazvan-Oglu, păstrat în memoria colectivă sub numele de Pazvante Chiorul, paşa Vidinului îngenuncheat de haiducul Iancu Jianu.

Târgul de pe moşia boierilor Craioveşti, cu negustori fără egal în Ţara Românească, s-a dezvoltat continuu, s-a transformat într-un oraş astăzi cu 300.000 de locuitori, cu şcoli de tradiţie în educaţie, cu un patrimoniu cultural ce onorează prin bogăţie, complexitate şi diversitate. Este oraşul ce pune în armonie trecutul cu prezentul şi îşi gândeşte viitorul în strânsă legătură cu identitatea construită secole de-a rândul. Acasă pentru cei născuţi aici, teritoriu de admirat pentru cei ce-l traversează curioşi să-l afle, să-i asculte poveştile, să-l înţeleagă.

Bogăţii culturale

Descoperi Craiova la pas pe Calea Unirii, cu popas la Palatul „Jean Mihail”, cunoscutul Muzeu de Artă, sau în cele trei secţii ale Muzeului Olteniei (Casa Băniei, Istorie-Arheologie şi Ştiinţele Naturii), la ceas de răgaz în Parcul „Nicolae Romanescu”, al doilea parc natural ca mărime din Europa.

Craiova  respiră  în concertele Filarmonicii „Oltenia”, în spectacolele Teatrului Naţional “Marin Sorescu” şi Operei Române Craiova, în poveştile Teatrului pentru Copii şi Tineret “Colibri”, în cântecul lui Tudor Gheorghe, în versul lui Adrian Păunescu, sau în tihna cărţilor Bibliotecii Judeţene “Alexandru şi Aristia Aman”. I-au adus faima festivaluri unicat precum “Festivalul Shakespeare” sau cel ce poartă numele Păsării măiastre Maria Tănase. Craiova se regăseşte şi în bătrânul Târg al meşterilor populari, în gustul pâinii coapte-n ţăst, în doină, joc şi cântec popular, în creativitatea tinerilor, în performanţele şi proiectele care îi definesc viitorul.

Evenimente

Clubul agenţiilor de voiaj

Obiectivul general al Clubului Agenţiilor de Voiaj îl constituie sprijinirea autorităţilor locale şi a instituţiilor de cultură din Craiova şi din regiunea Oltenia pentru dezvoltarea şi promovarea turismului cultural.

Parteneri media